magyar-román szótár

új keresés


h betű

Lapozás: 1-50 | 51-100 | 101-150 ... 1251-1299

hadonász|ik  vb. intr. a da din mâini, a gesticula
hadoszlop  s. înv., mil. (támadó seregtest) coloană f.
hadosztály  s., mil. divizie f.
hadsereg  s. armată f.
hadszíntér  s., of. teatru n. de război, câmp n. de luptă
hadtest  s., mil. corp n. de armată
hadügyminiszter  s. ministru m. al forţelor armate
hadüzenet  s. declaraţie f. de război
hadvezér  strateg m., comandant m. (de oşti)
hadviselés  s. război n., purtare f. de război
hadviselő  
I. adj. beligerant; hadviselő állam stat beligerant. -
II. s. beligerant m.
hág  vb. intr.
1. pop. a călca; sárba hág a călca în noroi;
2. pop. valamire hág a călca pe ceva; lábára hág valakinek a călca pe cineva în picior;
3. pret. a se urca, a se sui; tetőpontjára hág a culmina, a ajunge la apogeu
hágcsó  s.
1. scară f.;
2. reg. (kerítésen) pârleaz n.
hágó  s., geogr. trecătoare, pas n.
hagy  vb. tr.
1. a lăsa; az asztalon hagyta a könyvet a lăsat cartea pe masă;
2. a lăsa; békén (sau béké-ben) hagy valakit a lăsa pe cineva în pace, a da cuiva pace;
3. (nem bolygat) a lăsa, a nu zgândări; hagyjuk ezt! să lăsăm (sau să nu zgândărim) asta!;
4. a părăsi, a lăsa; sorsára hagy valakit a părăsi pe cineva la nevoie (sau în momentul critic);
5. a lăsa; nyomot hagy a lăsa urme;
6. hagyja magát a se lăsa; ne hagyd magad! nu te lăsa!;
7. függőben hagy valamit a lăsa ceva în suspensie;
8. figyelmen kívül hagy valamit a nu lua în consideraţie ceva;
9. a da voie, a permite, a lăsa; miért hagyod, hogy letépje a virágot? de ce
- l
laşi să rupă florile?;
10. a amâna, a lăsa; másnapra hagy a amâna pe a doua zi;
11. a lăsa moştenire; fiára hagyta a házat şi-a lăsat casa fiului său;
12. a lăsa în grija cuiva; a nagymamára hagyták a gyereket au lăsat copilul în grija bunicii
hagyaték  s., of. moştenire, succesiune f.
hagyatéki  adj., of. de moştenire, succesoral
hagyatkozik  vb. intr.
1. pret. (vkire, vmire bízza magát) a se bizui pe cineva (sau pe ceva);
2. reg. (végrendelkezik) a lăsa prin testament, a testa
hagyma  s.
1. ceapă f.;
2. bulb m. a tulipán hagymája bulbul lalelei
hagymás  adj.
1. (étel) cu ceapă;
2. (növény) bulbos
hagyomány  s.
1. (tovább élő szokás) tradiţie, datină f.;
2. (szellemi örökség) moştenire f.
hagyományoz  vb. tr., pret. a lăsa prin testament, jur. a testa
hahotáz|ik  vb. intr.,pret. a hohoti, a râde zgomotos (sau cu hohote)
haj  s. păr m. hajat vágat a-şi tunde părul; a se tunde; hajba kap (valakivel) a se părui, a se bate trăgându-se de păr; égnek áll a haja szála a i se face părul măciucă
háj  s.
1. (elhízott emberé) grăsime f.;
2. (levágott disznóé) osânză f.; minden hájjal megkent uns cu toate unsorile
hajadon  
I. adj. nemăritată, necăsătorită; családi állapota: hajadon
starea civilă: necăsătorită. -
II. s. fată f. (mare sau de măritat)
hajadonfőtt  adv. cu capul gol
hajas  adj.
1. (pl. baba) cu păr;
2. (pl. ruha) plin de păr
hájas  adj.
1. preparat cu osânză;
2. fam. (elhízott) obez, gras
hájastészta  s. foietaj n., prăjitură f. făcută din aluat cu osânză, reg. haioş n.
hajbókol  vb. intr. a se ploconi, a face temenele
hajcsár  s.
1. mânător m.
2. înv. (rabszolgahajcsár) supraveghetor m. de sclavi
hajcsat  s. agrafă f. de păr
hajcsavaró  s. bigudiu n., moaţe n. pl
hajdan  adv., pret. (nagyon régen, valaha) odinioară, altădată, pe vremuri
hajdanában  adv., pret., v.
hajdan
hajdani  adj. de odinioară, de altădată
hajfonat  s. cosiţă f.
hajfürt  s. suviţă f. de păr, plete f. pl.
hajhász  vb. tr.
1. a urmări (ceva);
2. fig. hajhász (pl népszerűséget, pénzt) a vâna
hajít  vb. tr. a arunca, a azvârli
hajl|ik  vb. intr.
1. (pl. nádszál) a se îndoi;
2. a se apleca (asupra ...);
3. fig. a înclina; hajlok arra, hogy elhiggyem înclin să îl cred
hajladoz|ik  vb. intr. (pl a nád) a se legăna, a se mlădia, a se clătina
hajlam  s.
1. (készség) aptitudine, aplicaţie, înclinaţie, înclinare f.;
2. med. predispoziţie, susceptibilitate f.
hajlamos  adj.
1. înclinat;
2. (betegségre) predispus, susceptibil la ...
hajlandó  adj. dispus, înclinat, gata să ...
hajlás  s.
1. îndoire f.;
2. (felületé) înclinare, înclinaţie f.;
3. (testé) aplecare f.;
4. (rétegé, felületé) pantă, înclinare f.
hajlásszög  s.
1. geom. înclinaţie f., unghi n. de înclinaţie;
2. şt., tehn. înclinaţie, înclinare f.
hajlat  s.
1. pret. (homorulat)curbă f.;
2. îndoitură f.;
3. curbură; încovoială f.
hajlék  s.
1. locuinţă f.;
2. fig.
locaş n.; a művészet hajléka locaşul artelor